Pe lângă pereți
rezemate rame și portrete
de carnaval.
Tu ești printre ele
mereu ca un fantastic laitmotiv
cu nas negru și mare
cu ochi largi inexpresiv deschiși
porți helancă cu gâtul fleșcăit
de atâta spălături

întinzi mâna spre ramă
în paspartu capul și picioarele
în mijlocul tabloului
inima ta cu cercuri de țintă

proiectat în tablou
cu liniile feței îndrepate spre ieșire
aștepți să pleci
aștepți să vin

ușa se deschide
portretul tău a plecat
au mai rămas osemintele
și mâna mea ce te caută pe tine
în paspartu și în rama
de la vernisaj