Se închină zorii apusului,
timpul zboară urlând
în ochii închiși.
Pleoapele dor
genele plâng,
mintea
în inimă se caută.

Oul rupt
se scurge invins,
învingerea
fiind starea normală
a vieții nenăscute
- ofranda pământului,
așteptând clipa în care
stelele toate
la un semn al zeilor
vor însufleți diamantul ascuns
în cea mai tandră
negură
de foc.