când răstignită clipa în trezie
adună-n ea surate ne-mplinite
le modelez în zori în poezie
coșmar vegheat de iele despletite

amestec versuri cu sudoarea rece
smulgând din gânduri literele șchioape
din umbră nebunia mă petrece
în țintirim de liniști să mă-ngroape

tu treci prin mine vis de prea departe
cercând să-mi mai înșeli odată somnul
îți voi găsi răspunsul doar în moarte
sau prin străluminare de la Domnul

din ciclul ”era să fiu poet”