Sfere alungite, picuri cruzi de ploaie,
Nori lăfăindu-se pe spinarea vântului,
Frunze fără rost și creangă;
În trecerea asta aiurează sufletul meu.

Cerc de aburi, dimineață tremurândă,
Pământ peste care noaptea a rămas trează,
Păsări nevinovate;
În trecerea asta pulsează sufletul meu.

Cearșafuri curate, calorifere albe și calde,
Mâini mici sfărâmând fără teamă secundele,
Răsuciri încete și înalte…
În trecerea asta rămâne sufletul meu.