agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-19 | |
tu vii cu obrajii rosii, moi asemenea
cornuleţelor cu marmeladă făcute de bunică-mea, cu fruntea tare, ridată, ruptă parcă de pe suprafaţa caietelor de dictando în fuste prelungi de singurătate neasemuit de tristă atât de tristă încât figura ta poate developa cea mai voalată stare de fericire, de parcă ai putea să-ţi scoţi zâmbetele în fotografii mari de birou şi să le aşezi peste tot. tu vii şi zici eşti frumos toşa bubui de frumuseţe, şi pe figura ta senină cuvintele ar fi nişte nori naşpa şi negri aşa că taci puţin iar eu te cred, cum aş putea să nu ? îţi prind încheietura iar ea se înmoaie şi degetele mi se strecoară prin pielea ta, printre vene, îţi ating oasele albe şi netede măduva deasă, terminaţiile nervoase şi impulsurile care-ţi fac carnea să tremure şi într-o clipă ştiu tot ce se poate şti, tot ce ar putea vreodată cineva să ştie despre tine, îti ating ceafa iar craniul ţi se subţiază şi străfundul palmei mele îţi mângâie creierul şi fiecare idee, neliniştea, care te ţine atât de mult trează nopţile. suntem nici mai aproape nici mai departe, nici mai mari nici mai mici unul faţă de celălalt. se întâmplă să fim numai, iar asta este atât de îndeajuns încât ni se face frică.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate