Pentru tine, din poveste, am cules doar vorbe-alese,
Numai despre magi și zâne și prințesele nebune,
De piticii cei frumoși și de urși morocănoși,
Și de licurici albaștri strălucind ca aștri.

Magii să-ți aducă-n dar doar castele de cleștar,
Zânele să îți âambească și doar bine să-ți dorească,
Iar prințesele nebune stropi de rouă să-ți adune
Si sa pună-ntr-un pahar tot cuprinsul de cleștar.

Toți piticii din poveste să vină să-ți dea de veste
Că-n castelul fermecat, cu un lacăt ferecat,
Stă Crăiasa Zorilor, împărăteasa norilor,
Plânge și suspină, în nopți cu lună plină.

Iar urșii morocănoși să-ți dea-n dar magici galosi,
Călare pe licurici albaștri, să fugiti măiaștri.
Crăiasa te va aștepta, printre suspine va spera
Că prințul ei cu spada, din turnul vechi o va salva.