De prin adâncul Apelor ce-S mult prea tulburi
Am poposit pentru o clipă doar, să-ncerc să-mi scutur
O sare-amară… și-atâta de- argintată-n muguri (…)
Când am zărit numai Vlăstare și, chiar Vestale-n susur !…

Să fie-un Colț De Rai, mutat ușor, cuminte ,
De Către Cel ce-A zămislit și Graiul ce nu minte ?!…
Și nu-i un vis, preconceput doar din vedenii,
E-aevea, pitoresc, de-ți faci fără să vrei mătănii !…

Minune este și numai dacă stai ca să privești
Aceste rare chipuri rupte din doar unele povești (…)
Or fi Crăiese, or Nestemate-n Giuvaere-mpărătești?!
Răspunsul este unul…Sunt doar minuni Celești!…

Ce dac-au fost cândva prea rare-ntre Sirene ?
Ursita lor, chiar dup-atât-amar de lungă Vreme
A fost ca să încânte, cu-al lor zâmbet suav
Pe cel, ce-n amintirea-i ternă, pe când era și brav(…),

Uitase să mai guste din Scalda lin-a Razelor de Soare
Atât de Candide și Blânde, fugite parcă din acea Vâltoare…
Prea agitată, ‘negrită chiar de-o soartă crud chinuitoare (…)
Salvarea lui, fiind, atuncea doar, când s-a clătit în Mare!…

Îmi veți rămâne-o sinceră, pură și caldă amintire,
Fiți Binecuvântate, în veci de Unic Tatăl Zeu !…
El este Singurul, de-a pururea și nu Îi este greu
Să V-Aibă-n paza Sa Eternă și-n tot ce e Psaltire !

Neptun, 14 Iulie 2005

Iulian Nistor – Vaslui