Segmente de angoasă se zbat în mintea mea,
se rup de tăcere și pentru o vreme ,
mai caut o stea.

Îmi dezvelesc trupul de stâncile mării,
De atingerea ta,
Aștept un nou surâs al înserării.

Timpul ascet mi se așterne pe gene,
Coboară trist în ochi,
În lacrima ce geme.

Mă pierd astfel în vid,
Vociferând pe-o rază,
Mă zbat în labirint
… petală de epavă.