Anesteziile culoarului scăldat în oțet
- mișcă-ți durerile de cap,
imprimă derdelușu' deschis la culoare,
săniile risipind căldura;
înclină-le pe bancul sanitarilor
la lumina galbenă a veiozei.

Tu poți să simți gustul acru
al vinului răsuflat?
Mai ții minte cum întorceam paginile
cărții bej, cum scriai idioțenii
deasupra literelor?
Îți țineai răsuflarea chicotind trist
mirosul ghetetelor mele
- și nu era nimeni prin preajmă,
doar bâzâitul scurt al becului aprins
și prunele puse-ntr-o farfurie adâncă.

Chiar dacă mergem de mână și amăgim
trenurile albastre pe linia ordonată
lângă noi- traiectoria prinsă strâns
în palme, cine dintre noi doi
o să țină mai strânsă urechea
de inima nisipului?