A venit ușor..nesigură pe ea,
Din împletirea
Unui purpuriu de răsărit
Și-a porumbelului de pace
Culoare.
Timid, a așternut covor de clopoței,
Parfum de floare.
Nu știi de vine din adânc
Speranță doar,
Ori adiere e de început...
Dar o primești
Și-i o renaștere la vremuri,
Pe care le aștepți
De atâta timp...
E sufletul mai bun...
E parcă dăruire...acum iubesti
Și dragostea iți pare
O dulce fâlfâire
Pe asierea ei....