Ani de liceu

Ani de liceu, foi de hârtie îmbibate de cerneală trecătoare
Ani de liceu, cărbuni încinºi ce emană caractere puternice, năzbâtii viscerale ºi luminozităþi subtile. Vreau să þip: am trecut prin liceu ºi am pipăit nemurirea, am învăþat să adorm cu ochii deschiºi ºi am avut momente uluitor de sărate. Am adăugat sare atunci când era prea dulce ºi am umplut foile de culori atunci când era alb negru, însă negrul s a transformat în gri, albul în galben ºi... nimic!
Nimicul reprezintă câteodată acel ceva ce rivalizează cu vorbăria goală, indiferentă ajunge să ºocheze ºi să răstoarne cameră...
Am învăþat multe însă cel mai potrivit este faptul că un cazan clocotind de furie este mai paºnic decât o floare de colþ iar o figură spălăcita este mai clară decât un tablou măreþ. Am învăþat să iubesc cu degetele, să simt cu unghiile ºi să vorbesc vulgar cu mimică ºi ochii. Am învăþat că un om este doar o fiinþă lipsită de viaþa atunci când ajunge în împrejurări neobiºnuite ºi că pot să am o acuitate vizuală mai bună doar mirosind mai puternic.
Sunt orb nu surd...