Soarele apune-n amurg,
Iar razele ce i-se scurg,
În porți de seară târzie;
Tocmai dimineața învie!

Noaptea încet se furișeaza,
Pe l-a gene ochii de strajă;
Luna-mi de vis; fată dragă;
Lumina-i dă să mă atragă!

Într-un văzduh de lumini,
Stau și plâng două inimi;
Una-i soarele, alta-i luna;
Tot timpul se caută într-una!

Prin universu-mi înstelat,
Ce se aseamănă cu un palat,
Cu ferestele-mi iluminate;
Aceasta este doar o noapte!

11-11-2006
Roma/Italia