agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-07-13 | |
Conștiința ... o reuniune a simțurilor
Tu ... o abandonare în spectacolul lor Dans ... ne îmbătăm din priviri Tu ... rotindu-te Eu ... privindu-te E o orchestră în apropierea noastră Imaginile relaxate, lente În auz ... bucurie Noi ... căutându-ne Eu ... atingându-te Zgomotul ... separându-ne Ne pierdem în mișcări nerăbdări Dar în cele dintâi cântări răsăream tot noi Privindu-ne ... așteptându-ne Și iuțim pasul ... parfumul unduirii Asemenea ghicirii în zâmbetul rotirii, Te desparți și te-avânți printre noi Și brațele-ți sunt piruete Sclipirile gândului ... gata să mă-mbete Lumina râsului și valsul pletelor Și freamătul din noi ... zorindu-l amândoi Zorind ghicirea însăși ... te-asemeni cu o larmă ce-n mine se destramă ... prin zgomotul de brațe Orchestra pierde ritmul ... te am șoptind în față Și freamătul te duce ... distanța printre glasuri, Rotirea ta ... seduce Ne știm cântecul nostru, dar e amestecat, Orchestra și-a schimbat chemarea. Surâzi rotind în plete chemarea unor clipe Și dansul ne desparte, ne-adună și ne-mpinge Prin fiecare notă ce se stinge. Te-avânți din nou prin oameni Și îmi vorbești ... prin fiecare pas Tumultul ne-mpresoară ... nici urma vreunei temeri n-a rămas Muzica se aprinde ... țâșnirile din noi O undă le întinde ... ne-atinge pe-amândoi Măsura unduirii ... rotirea ta prin valurile de oameni ce ne văd Mă face să prevăd ... cumpăna-n care întoarcerea din arșița și setea de acum ... e fum, Doar ai pierdut măsura ... în care instrumentele se-ntrec în tropot. Căldura ta ... înlănțuind viața din jur și mintea mea, Tot mai intens îți joacă brațele ... în dansul tuturor, Acordurile urcă și se sparg ... și nu doar noi ne agățăm ca de-un catarg De cântul dintre noi ... în minte ne tot ard Făclii romantice ... iar pentru alții șoapte ditirambice. Din nou sforțarea ritmului ... și în măsura ta Nu-i notă de repaus ... și-n dans și-n admirație îți știu elanul Iar fețele din jur îmi pare că se-ntrec Și-mi pare c-armonia ritmurilor ... scade-ncet. Și gândurile mele ... se urmăresc în cerc. Unde ne vom ascunde când orchestra va obosi? Eu privindu-te Tu rotindu-te Noi căutându-ne.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate