Gloata

Își ziseră gealații: gata!...
S-a terminat cu gloata!...
Cu cât mai mor țăranii pe la sate,
Cu-atât avea-vom vile și palate!
Pe muncitorii duși cu vorbe,
I-am dat pe mâna unor cobe
Ce le-au băgat în cap că nu au treabă
În România bună de tarabă...
Aici trăi-vom noi și negustorii
Ce nu se tem de cârâitul ciorii!

Își ziseră gealații: basta!
Ni s-a pus pe gloată pata!
Îi vom alunga pe nevoiași din case
Iar noi cu venituri grase
La volan vom trece ca bolizii
Din București la apa Izii...
Vom face tot un parc de vânătoare,
De urși, mistreți și căprioare...
Trăi-vom Raiul pământesc,
Batjocorind naționalismul românesc!

Dar pe undeva, la rădăcini...
Pe câmpurile cu mărăcini
Din Nord, din Sud, din Munți...
Se adunau și tineri și cărunți
Cu coase, bâte și ițari
Ca să le dea la mir la bișnițari!
Le-a sărit românilor muștarul
Și simt gealații cum se-aprinde jarul!
Că au mințit și-au nesocotit o gloată
La timp de răzvrătire și răsplată!