O mască prăfuită

O, mască prăfuită purtată de milenii,
Pe obraji scorojiți și fără de rușine,
Ce nu mai au roșeața simțirii vinovate,
O, mască ce ascunzi atâtea dedesupturi!
Ești ca o umbră ce învălui tot misterul.
Mă rog din suflet să-ți vină azi sorocul.
Să cazi rostogolită, pierzându-te pe veci,
Căci multe rele urzit-ai cu plăcere,
Sfidând triumfătoare, cu zâmbetul perfid,
Sau fiind măgulitoare, folosul atrăgând.
Minciună otrăvită și pe deasupra mândră!
Scurtat-ai vieți și suflete pierdute.
Coboară-te smerită, o , mască prăfuită!
Trecut-au multe veacuri, de mult ești o ispită.

(Poezie de Ioana Ilie-Slobozia din volumul "O mască prăfuită"-
ISBN 978-973-0-05813-0, telemobil 0721-463717)