agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1991 .



mi-a spus augustin cum e jobul cu timpu’. foarte simplu’!
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pericle ]

2008-11-07  |     | 




în noaptea trecută era o oră incertă
confuză în bezna inertă
atunci dintr-o dată
s-a prăvălit picătura de chihlimbar
peste clienții dintr-un bar
era de o mărime incomensurabilă
depedeve al lungimii lățimii
și-atât de înaltă ca o haltă
lipsită de trenuri și foarte stabilă

eram pe-afară admirând pulpele unei minore
habar n-aveam că ziua are 24 de ore
la acea oră incertă s-a produs evenimentul final
mâna mi-a ajuns pe coapsele fetei
și rășina a căzut din cer ca un val
pe târfe și șuți
peste bețivi gălăgioși sau muți
pești cerșetori cămătari și-alți mulți
s-a întins ca pelteaua de gutui
chihlimbarul acela al Lui

peste noapte lucea galben barul cu pricina
eu și minora pierduserăm cina
dar priveam hipnotizați
oamenii aceia metamorfozați
lor le crescuseră aripi albe de înger
tâlharilor de drumul mare pândind în ger care pe care
priviri blânde iar șuților conștiințe de bună purtare
sluților chipuri de sfinți
cămătarilor de arginți inimi largi pentru fiecare
iar peștilor rușinea le mângâia cuvântul

începuse să cadă ploaia să bată vântul
însă ei erau fericiți în diorama divină
absolviți de orișice vină
așa am înțeles și eu și minora
și rău ne părea că trecuse ora
pe lângă noi și eram încă afară
ne-am rugat atunci pentru întâia oară
prinși de Dumnezeu să fim în bar
ca muștele în chihlimbar

ce-ai Doamne cu noi mai apoi am întrebat
ești bineînțeles supărat
de nu ne lași muște veșnice să fim
din puterea Ta infinită dă-ne un gram infim
știm
pentru Tine veșnicia-i o clipă nu un veac
iar voința de-a face un fleac



și-atunci minora și eu
l-am auzit vorbindu-ne pe Dumnezeu



ei s-au chinuit o viață rotundă




vă servesc și pe voi
așteptați o secundă



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!