agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-18 | |
Din negura abisală venim,
Scutura-ți tot ce-i cu venin!!! Crez să ne fie: forma energetică luminată de bine! Căci în timpul uman ai purces cu lumina în tine. Fără de bănat pășiți prin lumina alb-multicoloră Chiar de-am folosi mărunți pași într’u lumina pură… Transcendental dorind a fi, în prezent adânc trăind Fără de spațiu-timp, adânc în extaz căzând… Catabolit al arderi, acidul lactic, scăzând Consumul de oxigen și el masiv scăzând, Bioxidul de carbon cu o eliminare mai mică fiind Un om hipometabolic devenind: Modificări masive de metabolism, Aciditatea sângelui în creștere ușoară Scăzând bătăile cardiace, O ușoară creștere în rezistența electrică a pielii, De la sistemul tampon al vieți, deviind. Undele alfa și teta crescând În meditația ce-o străbăte-am Ne dezautomatiz-am conștiința… Percepții neexprimabile în cuvinte Senzații neuzuale, intensa realitate de UNITATE; Fenomene clare, pure, trascendentale… Simțirea realități distincte față de cea judecată Chiar dacă aceasta este altfel sincronizată, Simțirea ne-inerentă prin mine însuși a realității Ca o funcție de deplasare în simțiri De fuziune cu lumea obiectului De conștient a suprasistemului, Concentrând clipa prezentă de sine cu tot existentul… Pierzând simțul polarități prin dispariția spațiu-timp. Totul în UNITATE de sine!!! Corpul se înțepenește în transa activată Din plămân respirația de un magnet parcă-i trasă Mi se pare, carnea se usucă… Nu-mi este limitat la corp simțul libertății Căci el îmbrățișează atomi înconjurători Umbre și lumini de scurgere a forței de viață… Spațiul este peste TOT În fața mea-într-o panoramă sferico-simultană Privirea-mi trece de la violet la lumina crepusculară… Mie TOTUL în UNITATE arătat, Și-n oceanul de lumină parcă Eu însumi m-am mai luminat. Când libidoul din lume s-a retras Cu ego-ul meu înlocuindu-l Realizând un narcisism intrauterin La origine am fost DIVIN?!! de Emil Judea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate