Înger al veseliei, tu spaima nu o știi,
Rușinea, remușcarea, suspinul, plictiseala,
Confuzele terori ce vin în pas cu seara,
Și inima strivesc ca ghemul de hîrtii!
Înger al veseliei, tu spaima nu o știi!

Înger al bunătății, cunoști tu ura-ntoarsă,
Cu pumnii strînși în umbră și lacrimi de venin,
Cînd Răzbunarea sună chemarea către chin
Și pune stăpînire pe toată mintea noastră?
Înger al bunătății, cunoști tu ura-ntoarsă?

Înger al sănătății, cunoști tu ce e Febra,
Care, pe lungul zid al albului spital,
Ca exilații-și poartă piciorul de toval,
În căutarea razei care usucă lepra?
Înger al sănătății, cunoști tu ce e Febra?

Înger al frumuseții știi obrazul încrețit,
Frica de bătrînețe și groaznicul calvar,
De a citi oroarea ascunsă în zadar
În ochii ce atîta tu i-ai sorbit avid?
Înger al frumuseții, știi obrazul încrețit?

Înger plin de lumină, plăcere, bucurie,
Și David muribund ți-ar fi cerut vigoare
Din corpul tău vrăjit și emanînd splendoare,
Dar eu nu-ți cer, o, înger, decît o rugă vie,
Înger plin de lumină, plăcere, bucurie!