agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-05-08 | |
Ne stingem din viața încet, încetișor
Cu fiecare clipa trăită, Un alt semn mai apare în Cartea Destinului. Trăim pentru moarte. Existăm ca să murim. Viața îți oferă satisfacții: Iubire, prieteni, un destin… Dar le poți aprecia pe toate, Numai și numai dacă există moarte. De ce? Dacă am trăi la infinit, Nu am mai prețui nimic… Valoarea unui sărut, a primei iubiri, Valoarea mamei, valoarea unei clipe în plus Ar fi nimic Un gol nespus… Am simți că nu simțim nimic… Am ști că existăm în vid… Fără moarte, nu e sens de-a exista. Trăim și murim… Și știm, Știm cu fiecare clipă ce trece că într-un final, Va exista un sfârșit. Dar dacă el nu există, Nu vom mai trăi nicio clipă intens!... Trebuie să vezi, apoi să crezi Că după moarte, există o altă viață Dar dacă există alta acolo, Inseamnă că iar există moarte Fiindcă viața nu poate fi prețuită, Dacă nu știm că la un moment dat Va fi risipită în vânt, Luata în neant Ca o frunză rebelă. Trăim pentru moarte, Pentru moarte murim, Pentru viața renaștem, Pentru moarte ne naștem. Aducerea pe lume a unui copil, N-ar însemna decât un locuitor în plus, Pe când e un sensibil sentiment infantil… Dar pe care noi nu l-am simți… Dacă moarte n-ar fi Și dacă viața ne-ar răpi Cu totul, cu minte, cu suflet, cu aripi...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate