agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-01-18 | | Înscris în bibliotecă de T. Constantin Georgescu
Pură ? Ce vrea să însemne asta ?
Limbile Gheenei Sunt plicticoase aidoma celor trei limbi Ale plicticosului, pântecosului Cerber Care șuieră-n poartă. Incapabil Să lingă fără prihană Tendonul în febră, păcatul, păcatul. Plânge mucul de iască. Miros de neuitat Al unei candele stinse ! Iubire, iubire, din mine se desprind lungi trâmbe de fum Ca eșarfele Isadorei, mi-e teamă Că una din ele se va răsuci și rămâne-ntr-o roată. Sunt galbene fumuri, opace Care-și creează elementul propriu. Nu vor să se ridice. Preferă să se-nvârtă în jurul globului Sufocându-i pe vârstnici, umilind pe umili Și pe plăpândul Prunc de seră în pătucul lui, Sinistră orhidee Spânzurându-și grădina spânzurată-n văzduh, Drăcesc leopard ! Radiația l-a făcut alb de tot Și-ntr-un ceas l-a ucis. Îngrășând trupurile celor vinovați de-adulter Asemenea cenușilor Hiroșimei, devorându-le apoi Păcatul. Păcatul. Dragul meu, toată noaptea Am pâlpâit sus, jos, sus, jos, Cearșafurile sunt grele ca săruturile unui bătrân libidinos. Trei zile, trei nopți, Zeamă de lămâie, zeamă de pui Zeamă care-ți revine în gât. Mă simt prea pură pentru tine sau pentru oricare. Trupul tău Mă rănește cum îl rănește lumea pe Dumnezeu. Sunt un opaiț Capul mei e o lună Croită din hârtie japoneză, pielea mea-i bătută în aur, Neprihănită și scumpă. Să nu te sperie această febră. Și nici lumina mea. Când rămân singură mă transform într-o uriașă camelie Dogorind, venind și plecând, călduri peste călduri. Cred că mă ridic, Cred că pot să mă-nalt Bobițele de metal fierbinți suie și eu, iubitule, eu Sunt doar acetilenă pură Virgină Privegheată de roze De săruturi și slavă, De tot ce-nseamnă aceste lucruri roz. Nu tu, nici el, Nu el, nici el (Eu-rile mele se destramă, jupoane de târfă bătrână) Spre Paradis.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate