agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2085 .



Sinele respirînd
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [zzzz ]

2009-02-03  |     | 



1.
Eu mie nu mi-am fost nicicînd străin.

2.
Mă așteptam să vin dintre răspunsuri
cînd locuiam statornic vreo-ntrebare,
iar dacă eu eram văzut de ceilalți
știam că nevăzutul meu e-aproape,
o cumpănă din mine-n zori aduce
adîncul meu la suprafața mîinii
și-atunci mă-ntreb
de parcă mi-aș răspunde:
în timpul meu eu sînt stăpîn de mine?

3.
mă scald în rîul care sînt
și totuși
o altă apă simt cum mă pătrunde
privesc spre mal
dar brațul meu străbate
prin aer semnu-naintării lente

eu curg spre mine, știu, dar adevărul
e-n fața mea sau a rămas pe țărm?
sub pași nisipul cald nu mă susține,
deci eu plutesc.
La suprafața mea e seară.

4.
se aude-un foșnet nou: e o mirare
și-ntorc privirea goală să se umplă,
întreaga taină ce venea spre mine
era mirarea ce-am simțit-o iar,
alt timp străbat mereu, dar mi se pare
că scad din ce-am parcurs în loc s-adun,
ci mărginirea mea-i nemărginită
și-atunci mă-ntreb:
se-ntoarce linia la punct?

5.
cobor în mine, vreau să-mi văd adîncul
dau Firea mea-ntr-o parte și privesc:
un gol imens mă locuia și-n el
dormea sămînța care mă va naște.

o naștere? dar moartea ce-o vestește
stă nerostită-n mine cînd sînt viu?
m-apasă respirarea unor gînduri,
pun Firea mea la loc și dorm.

6.
Eu nu-mi răspund, îmi caut întrebarea
să-mi pună-ntreaga Faptă la-ndoială,
acum veniți, cuvintelor, e timpul
să se vestească nunta voastră-n mine,
Poftiți să locuiți minciuna
Și faceți-mi din ea o legea a Firii.

Am așteptat - cădeau din întrebare
frunze de lotus - galbene și triste.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!