Îți răsfiri părul în poala mea
cum un boboc de floare se desface
și râde inima-n mine
cum bat din aripi
porumbeii,
în zile de pace.

La joc te prinzi, ca o Ileană,
și-ți saltă pieptul pe sub ie,
și-i lași pe toți să se desfete,
dar mi-i închini, pioasă, mie.

Alung toți îngerii din preajmă
și mă-mpletesc cu trupul tău.
Că nu-s ca tine-n astă lume
și să mă ierte Dumnezeu!