Ce a fost nu mai este...
Acum...acoperiti de lacrimi,de regrete...
In taina cuvintele ne sunt pierdute,
Cuvintele ne sunt mute.

Sarutam icoane,
Si...ne intrebam:De ce Doamne?
Nimic si nimeni nu ne poate raspunde,
Chemam amintirile dulci dar...sunt surde.

Prapastii adanci,intunecate,
Iundate de suferinta...soapte,
Incercam sa fugim...sa lasam totul in urma,
Insa suferinta drumul ni-l curma.

Suntem amagiti deseori,
Dar tragem precum niste mori,
Ne uitam la pasii lasati in urma,
Linistindu-ne cu gandul...ca...ce a murit,a renascut precum o lacrima.