|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
■ soare de sticlă
■ sunt în corpul meu
■ biserica trupului
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Vanitos din era mezozoica poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de elena gheorghiu [coculeana ]
2009-03-11
| |
Între două pauze,
poți spune doar: îmi pare ,sincer, rău.
Din tot ce Dumnezeu a zidit
pe lumea asta aiurită cu mintea
lui prea minunată, istoria se
repetă fără să se vrea, mereu, mereu.
Vanitos dintr-o epocă străveche
era și vânătorul cu prada lui.
Nu se mulțumea cu acel trofeu,
și repeta ca un amărât
și jigărit de papagal:
Pe lume sunt stăpân doar eu
Vanitos era și boul ce
nu voia să mai tragă la jug.
I se părea că zărește
muște multe și bețive în jur.
Istoria se repetă la infinit,
totul este infect, impur.
|
|
|
|