agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-03-12 | | când știe doar tabla înmulțirii și alte câteva operațiuni simple doar alfabetul și puține cuvinte ceea ce poate crea nu e comparabil cu Iliada dar se străduiește să experimenteze închiderea turnului babel într-o zi de miercuri ceilalți bineînțeles că participă la petrecerile organizate dar râd de el perturbând buna desfășurare a ritualurilor de ambiguitate ei nu se pot abține oricând au ridiculizat chiar și deplasare meridianelor și paralelelor a dovedit că se poate depăși pe sine atunci când a știut mai mult nu era așa de important doar că se închipuia kalimatan și repeta oricui stătea să-l asculte vorbe despre transformarea sa pusă la cale într-o zi bântuită de iluzia depărtărilor ce legătură era între ce știa și insula împărțită între oameni ostili nu și-a pus vreodată problema cei care veneau la petrecerile sale aflau despre ciudățenia sa se amuzau mai puțin ca altădată când știa doar să citească să scrie să adune să scadă ajuns la starea de kalimatan îi place în continuare să dea petreceri cu mulți invitați se plimbă printre ei își arată mândru golfurile pline de meduze face valuri mari udându-și prietenii nu știu care mai râde de el în această situație împinge de la malu-i scaunele îndepărtându-le în joacă de mese nu sunt deloc petreceri simandicoase doar cu bufet suedez pretutindeni în trecere își plimbă vârfurile uneori fumegânde peste spatele vreunei femei lacurile clipesc fosforescent și politicos către soții lor încruntați dar el era foarte jucăuș prin culcușurile păsărilor adormite între coapsele femeilor și nimeni nu avea ce să-i reproșeze vremea râsetelor disprețuitoare trecuse toți prindeau în cupele de șampanie un strop din oceanul său plin de recifuri din acel moment tot mai des și alții au prins gust de kalimatan
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate