muntele vindecă încet.
sunt atât de obosit încât
amintirile
se sparg sub colții vântului de creastă.
sufletul meu lichefiat de trecerea ta
coagulează trist
în venele bradului.
degetele miros a rășină.
în noul meu trunchi
ceața
a cioplit
forma șoldurilor tale.
urc mereu.
crucea mea nu se lasă purtată.