adesea A.M.R.-uri facem tacut
gandind ca poate mainele nu doare
stiind ca soarele, cu drag, in asfintit se duce doar sa doarma putin

ce teroare!
nu stim in viata ce aduce ziua: o boala ce nu te lasa
cifra 2 s-o stii
sau
o cifra 2 pe care nu o poti trai caci
ti s-au furat macii din lanuri de ganduri si a murit
barbatul ce pe brate il tii

te cheama El acolo, in raul sau sa curgi
apa lina, suvoi peste noi in cascade de rugi
un pic egoist, ce-i drept! sa ni te fure asa,
neanuntat, ca un musafir nepoftit la cina...

te duci? zi-mi, prietene, te duci?
ruga-voi viata sa nu ma mai doara
chipu-ti nestiut, sufletu-ti sorbit
sa-l lasi pe masuta de langa camara...

o vaza, ziarul de azi si ceasca de cafea...
ce crud imi va fi sa nu te mai stiu pe nume...

sa-mi pui pile la El, acolo sus, desi simt

ca pe mine ma va chema tarziu, chiar foarte tarziu:
mi-a spus azi o prietena ca-i striga doar pe cei buni
aproape...