|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
NECUNOSCUTEI (acrostih) poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Nicu Renardo Norel [nymeny ]
2009-03-27
| |
Nu știu din care loc ai apărut,
Unde te-ai dus și unde te-ai pierdut
Și nu știu de-ai venit or de-ai să pleci,
Te-am întâlnit pe-aleile ce treci…
Iar vântul ce cânta printre copaci
Un cântec care te-ndemna să taci,
Cutreiera aleile pe care
Isca frunze de aur în visare.
Nu știu nici locu-n care-ai dispărut,
Ecoul ți-a rămas când ai trecut,
Ecoul tău ce tainic se răsfrânge
Și vântul ce cântecu-și mai plânge.
Te-am întâlnit pe-aleile ce treci,
Iar vântul îmi spunea că ai să pleci…
|
|
|
|