ai încercat vreodată să asculți liniștea
să auzi secundarul ceasornicului
cum trasează cercuri invizibile
ce smulg fiecăruia din noi
mișcarea?

în urma lor totul e alb


*


primul gând, al doilea, al…
toate se pierd

întunericul

unde sunt semnele,
nici un obstacol?


*


prin hublou urmăresc staționarea sepiei
sub pleoape pervazul scârțâie
vântul
țuțuroaie șoptesc viața
inima ei ca un tunet provoacă
alergii în timpane

tramvaiele bat în șine
nebune

liniște, liniște…

de ce nu aud cum curge
lacrima mea?