Copilul meu din flori
este suav precum o primăvară.
Are miros de fân cosit,
gândul ca o albină îi zboară.

Are privirea de acvilă nebună
și mersul delicat de iezișor.
Nu știe ce înseamnă o minciună,
peste înălțimi are visul călător.

Miroase a tei înflorit
mânuța lui, capul și bărbia.
El se naște în fiecare primăvară,
din creierul meu cel obosit.