|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Sensul poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Alexandru Corneliu ENEA [alcor.enea ]
2009-05-15
| |
Expulzat în teritoriul vieții,
lipit pe o planetă dintr-o gaxie, dintr-un univers.
Mereu drumuri dus-întors,
elipse măsurate de timp.
Sensul vieții orizontale sau verticale
Ar duce spre infinit,
dar tot infinitul încape într-un zero.
Normal de târziu încep să descopăr
cealaltă viață din mine
care nu are semnul plus sau minus -
inefabilul spirit.
Strălucirea lui îmi orbește mizerul cotidian
și timpul mă iartă de semenii mei,
atăt de conflictual flămânzi.
Îmi spăl conștiința în lacrima pură a iertării
și tot nu-nțeleg sensul vieții.
|
|
|
|