agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-16 | |
ziua de ieri nu s-a oprit la ora 0/ a ieșit din ceas și a curs/ avea trenă/ ochii injectați/ dădea cu pietre-n geam/ vulturii plonjau prin tavan/ pe spatele meu izbucneau ploi din senin
nu m-am fardat niciodată/ de obicei șterg cutele cu palma/ dimineața ies în grădină odată cu toți ceilalți/ ne mirăm împreună ca de-o secetă ce-a pârjolit cuiburile de voluptate/ merg desculță până când noaptea ca o lipitoare alunecă pe glezne/ acoperișurile cad/ nimeni nu știe să le răspundă ultimul bărbat m-a părăsit ieri/ eu am o fidelitate stranie/ am prostul obicei să nu plec/ am stat în el ca-ntr-o carte/ m-am întors pe toate părțile/ până m-am îngălbenit și oasele s-au lipit între ele ca niște pagini necitite/ nu ai înțeles senzația de femeie anonimă/ care te minte degajat/ eram în stație când mi-ai spus că ți-ai făcut valiza și că planeta Jupiter e la locul ei m-am întors din drum/ brusc o cicatrice mi-a apărut pe obraz/ am mers pe jos/ se făcuse ora trei dimineața/ pe bordură cineva stătea cu un buchet de flori ofilit/ un om obișnuit rostogolea sângele pe trotuar/ i-aș fi zis hai să împărțim aceeași grotă/ dar cred că era foarte citadin după arhitectura ochilor/ turnurile gemene erau ascunse-n ei orice seism l-ar dărâma/ am strigat un fel de stai/ ziua de ieri nu s-a oprit la ora 0/ a ieșit din ceas și a curs/ sunt în afara ei/ nu cunosc străzile/ artiști ambulanți/ flașnete ieftine/ clovni nebuni/ animale hăituite treceau somnoroasă mă duc la masa de scris dintr-un instinct pe care nu știu dacă l-am avut sau l-am dobândit/ creionul a rămas mut/ degenerând într-un instrument perisabil este ora cinci dimineața/ mă așez pe partea stângă în poziție de fetus/ am spatele roșu/ sute de săgeți sunt încă înfipte/ unghiile-mi rod carnea/ în mine pulsează fiorduri/ picioarele sunt reci/ parcă aș fi mers o sută de ani desculță prin zăpadă/ nici măcar nu-l iubesc/ se luminează – departe de oraș încep eu
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate