agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1850 .



Hai cu mine în vacanță la Huși
poezie [ ]
versuri

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Maca ]

2009-05-21  |     | 




Hai, așează-te colea, mai aproape, lângă mine.
Sorbind vraja din cafea, vom aluneca pe șine.
Eu, cu vorbe pe-nțeles, te-oi porni-n călătorie.
Primăvara am ales, când natura reînvie.

Vreau, orașul meu cel drag, din imagini să-l închipui….
Iată-acuma primul prag. Spre ce mergem ? Răsăritu-i..
Trenul fuge-acum pe șes, printre lanuri, printre sate,
Din locomotivă ies, țipete, frâne lăsate.

Peste poala unui deal, a intrat trenu-n pădure,
Din decorul ireal, vezi ce ochii pot să fure.
E atâta verde-n jur, trunchiuri mici și trunchiuri groase,
Iar în fugă-ți dau " bonjour, " căprioarele sfioase.

Așezat pe locul tău, contopit ești cu pădurea.
Când pe-o creangă, când în hău, când cu gândul dus aiurea.
Dar, un șuierat prelung, spune el ceva anume:
« Frânele, că iar ajung pe al dealurilor culme."

Și așa-i. Desiș mai rar, o cabană fuge-n urmă...
Ce-ai să vezi nu ai habar.. Umbra dintr-odat se curmă.
Ca trezit din vis, mirat, nu știi ce să crezi pe dată,
Þii sub ochi, deadevărat, un oraș într-o covată.

Dealurile ce-nconjor micul orașel, pot spune,
Pun pe-obraz acel bujor, răsărit din vinuri bune.
Drumul până-n gară-i lent, coborând pe serpentine,
Iți dă timpul aferent, sa privești totul mai bine.



In " copaie" ca-ntr-un pumn, stau de strjă turle " vamă"
Și din ele-un glas străbun, la vecernie te cheamă.
Nimănui nu-i e mai drag, alt oraș, altă grădină,
Ca acela unde-n prag, așteptând, mama, suspină.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!