Surplusul minții mele cade
în neanturile moarte
ale visului păgân.

Să nu spui "nu" atunci când
te voi cunoaște
atunci când iți voi spune ce simt.

Să nu încerci să fugi
din fața destinului,
din fața mea.

Curând te voi cunoaște
și mereu
îți voi spune ce simt.

Adulmec pe păru-ți închis
și cred în tine
un înger din vis.

Ascund pe tine , pe mine
de ceilalți,
Ne-ascundem în tine.

Și iar ne spunem
în șoaptă
pe nume.

Cybelle...?
Rămâi lânga mine...
Rămâi în vis.

Și ea
nu zice nimic
E rece toată.

E rece împrejuru-mi
Și sânge
e-n palmele mele.

Nu muri iubit-o!
Strigă-mă,
strigă-mă pe nume!...

Atys!...Atys!
Șoapta moartei
răsună.

Curând liniștea
devine furtună
și eu...

În zadar
îți mai strig
numele,

Și-ncet
îmi plec capul
la pieptul ud de durere.

A murit îngerul
visurilor mele.