mai toarnă-mi suc de roșii
în venin
maimuță cu șervet pe antebraț
curând
am să-ți croiesc în fabrici de textile
învelitori
de suflet dintr-un maÈ›

înfășurat în moalele decor
voi tatua
pe fruntea-ți prea teșită neagra piață
a unuia erect pe dinăuntru
scăpându-se la bursă dimineață

uite oasele tale!
uite veceul de la mcdonald’s
cu faianța lui ca o cușcă!
- iluzii, prietene, abține-te! iluzii...
nu ne-au primit
credeau că arătarea mușcă

eu m-am pitit după un stâlp
i-am spus:
- nu fi naiv! comoară e un preș la ușă!
cu resturi te-or hrăni toți la plecare
chiar dacă vor privi în silă
la cerul gurii tale de căpușă

amestecate-n bulion și în muștar
primea zurliul
brânză
carne
murături
ba câte unul îi dădea și bani
să vadă dacă știe-njurături

un manechin eram eu
lângă el
avea talent își învățase rolul
ba lângă una mai trecută
sau urâtă
făcea deja pe cuceritorul

o clipă chiar aș fi crezut
că e un sfânt și mă încearcă
de pot să stau în spirit nemișcat
când el în ce sunt eu
are să treacă

vivo ledo con razon
cânta Lorca sub balcon
cățeaua-n dinți muta cățeii
să cadă inima femeii