agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2762 .



Spovedanie
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Val ]

2006-07-21  |     | 




-Părinte, am venit, să fiu iertat,
Cum sunt eu bun și plin de nenoroc,
Făcui fără să vreau un mic păcat
Cu-n braț de lemne bune pentru foc…

-Da’ spune fără teamă măi Vasile,
Ai doborât în sat vr’un pom uscat (?!)
Că eu te știu de-atâția ani de zile
Și altul nu-i ca tine mai curat…

-Părinte știți, eu anul ce-a trecut
Tot la pădure lemne am tăiat,
Având și car și boi și priceput
Le-am și cărat la oamenii din sat,

-Cumva te-a pus satana ca să furi
Vreo buturugă sau niscai surcele ?!...
Ferească Dumnezeu de ce-ai să-nduri,
Nici dracu’ nu te scapă de belele !

-Da’ nici prin gând părinte de furat (!)
Eu lemne am grămadă sub pridvor,
Dar iubitor și milostiv am dat
Unei personae fără ajutor,

-Păi ăsta nu-i păcat, e creștinește !
Tu vii la mine ca un păcătos !?
Mai bine du-te și te spovedește
Cu un rachiu la cârciuma din dos !…

-Da’ stai părinte, că n-am terminat (!)
Am pus în car un braț de lemne bune
Și mai apoi, să vezi ce s-a-ntâmplat
Că n-ai să mai găsești nimic a spune,

Le-am descărcat din car, le-am și crăpat,
La văduva lu’ Ion de lângă moară,
Era un ger, gândind la răposat,
Fie-i țărâna grea, cât mai ușoară…

-Și-apoi, și-apoi (?) că m-ai înfierbântat,
(Întreabă popa foarte curios)
Spre casă înțeleg că ai plecat
Da’ nu pe lângă boi cumva pe jos !?

-Nu vă grăbiți așa tare părinte !
Că i-am aprins și focu’, m-a cinstit
Cu vin d-ăl vechi și câteva plăcinte
Pân-ce odaia bine s-a-ncălzit

Și tot băgând pe foc, o văd părinte
Că-mi dă cămașa jos, sub ochii mei (!)
Ițarii îi dădui eu mai ‘nainte,
Mă cam strângeau, ce o fi fost cu ei (!?)

Și-apoi s-a întâmplat…ce s-a-ntâmplat
În fața sobei, goală ea și eu,
Da’ a fost bineee (!), n-o zic cu păcat,
L-aș supăra cumplit pe Dumnezeu…

-O Doamne iartă-l, n-a știut ce face
Și-o fi pierdut chiar mințile pesemne (!)
De a ajuns ițarii să-i dezbrace
Făcând risipă de atâtea lemne (!)

Da’ spune-mi tu cinstit, bade Vasile,
S-a întâmplat cumva să fie-n post ?!
Că le ardea în două sau trei zile
Femeia și cu grijă și cu rost…

-Precis să zic, nu îmi mai amintesc,
Însă mata’ de crezi că este bai,
Pe dește iaca stau și socotesc :
…Din august ce-a trecut…până prin mai !

Valeriu Cercel


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!