Hai cruce și așează-mi-te-n spate,
Nu-s pregătită, încă, pentru tine
Dar te-oi purta cum voi putea mai bine
Prin cele drumuri, încă neumblate.

Hai cruce de te scrie ca un semn,
Ce nu se vede dar care-o să doară
Și eu te bănuiam așa ușoară!
Când mă rugam, măcar, să fii de lemn.

Hai cruce între câinii ce mă latră,
În zorii cenușii cu gust de sare
Miroase-aprope-a binecuvântare
Povara mută-a unei cruci de piatră.

Hai cruce printre tomuri de hârtie,
Să-ți spun ce încă nimănui n-am spus;
Că sunt un prăpădit de sclav, supus
În templul preotesei, poezie.