A căzut din senin
pe pana unui porumbel, apoi
mângâiată de vânt a lunecat
pe o frunză, s-a prelins puțin
pe o ramură de măr înflorit
și s-a desprins înmiresmată,
picurând pe streașina ochiului
ocupat cu o lacrimă...

Cum nu era loc de două,
a plecat pe obraz în jos,
și a umezit în cădere
vârful pensulei care tocmai
zugrăvea o picătură de ploaie
ce a căzut din senin...