totul se repetă

mă plictisesc şi când dorm

îmi ştrangulez visele cu nod de cravată

fantomele trecutului atârnă-n cuier

ar trebui să fie fără pată

la curăţătorie de lacrimi cu voi

ziua de mâine nu mai trebuie să fie geloasă

pe ziua de ieri

adevărul este că am talent

la inventat lucruri nefolositoare

îmi complic viaţa

mii de cuvinte

pentru a-ţi spune

te iubesc

la o cafea

negociez suflete

întreb un înger travestit în nevastă

călător clandestin între Cer şi Pământ

cât mă costă să fiu toţi bărbaţii pe care-i doreşte

pe care-i atinge pe care se prelinge

cu atâta francheţe

oricum

la şcoala vieţii

am mai obţinut o diplomă

când mi se face dor o să privesc

numele tău şi am să plâng

cât ar clipi din ochi

pereţii