agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4880 .



Cârjele și mărul
poezie [ ]
din volumul "Pome din ev-mediul odăii", Ed.Litera, 1991

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [George_Vulturescu ]

2006-09-17  |     |  Înscris în bibliotecă de Ana Maria Zlăvog



Nu mai sunt pur: dau dracului cârjele versurilor
în care m-au sprijinit oglinzile din ochii femeii
nu-s duioșii în cartea mea, oprește-te fetițo:
nici aripi să sărim peste băltoacă nu mi-au crescut
nici măselele cariate nici să umple cu pământ
nu poate poezia- nici iarba n-o înverzește și nu
poate naște în locul iepei

"O mătrăgună-ți plantează aceste cuvinte-n auz.
Asemenea plante de mult nu mai cresc: doar înecații mai
vîd când luna le-aruncă pe ape sămânța-i de aur.
Știu că turnurile din ochii lor nu sunt pentru
singurătatea ta; știu că nuferii pe care-i văd nu sunt
pentru iubitele tale. Ultima ta dorință este un cal alb -
n-ai avut altă doică să te cufunde într-un somn mai adânc".

Am încetat să mai scriu versuri iubind, venerând.
Aș vrea să-ți arăt, doamnă, că uneori lupul e partea
bună din mine. Uită-te-n jur: cuvântul cleios intră
ca un parazit în trup și coace bubele hâde-
cât hohot, câtă-mbulzeală, ce cârduri pe-această dâră
aurie ce duce spre miezul de nucă al vieții

Înainte ca poezia să ne împace cu piatra cu câinele
și cu sinele
să o întemeiem pe ce vedem
în loc să o impunem pe măsură ce orbim: satanică,
terifiantă, ca o taxă de igienizare
"Îmi iau capul în mâini- grei ochii, un pământ
răscolit de soboli. Ce se aude, de fapt, ceea ce cântă
vioara sau ceea ce plânge deasupra ei?"

Iubito, scriu cu un cuvânt păcătos: jivină
numai el mai poate sfâșia noaptea de pe statui
căutându-ți trupul ca un cuțit curățind mărul acestui
poem






.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!