lacătul speranței
e-ncuiat cu o suferință
ascunsă
sunete cu ecou
angoasant
reverberează în spațiul scriiturii
prefăcute ușor în
note cuvintele dansează
săltăreț
pe corzile ultimelor instrumente ale sufletului
cât timp în toate
de parcă-aș fi într-o
subită apropiere de necunoscut
beau din paharu-n care-am
dizolvat emoții
ancestrale
și-mi simt viitorul
neîmprospătat
cu
i
l
u
z
i
i