Micuță stea ce-mi pâlpâie în tâmplă,
Mă lasă lumina dulce să-ți sorb.
Sunt tot un soare-n viața simplă,
Și totuși eu mă mișc ca orb.

Mai rabdă-mă și nu te stinge iute,
De viață nu mă satur, sunt un fob.
E dulce, e aleasa mea la toate,
Nu pot să aleg, în zbatere mă fac zob.

Culcă-mă cât mai târziu surat-o
Și de o faci tu cu blândețe stinge-te
Nu-mi da durere, ascunde-mă mirat-o
Doar fizic și lasă-mă-n eternitate.