mie:

îmi pendulează gândul
între nord și sud
ca un șir de cocori rătăciți
într-un văzduh fără anotimpuri

mi-a ciocănit chipul meu
pe dinăuntru din oglindă
privește mi-a spus privește verdele ierburilor
care-ți vor crește în colțul gurii mâine spre seară
spicul lor îți va sfâșia umbra
anemone grase își vor lăsa petalele grele
între ridurile frunții greieri vor veni
să-ți tăinuiască trupul în cântec așa cum ascund
carnea nopții risipind-o sub stele
tăcerile iată își vor săpa cuiburi în tâmple
devorându-ți conturul
ca niște hârciogi hămesiți

ție:

ispitit ne e gândul
de urcuș și iar de cădere
ca o ploaie de raze
între mare și cer

sub brad ni se făcuse așteptarea colind
ne-am strecurat în hainele serii
legănându-ne ca doua mere jucăușe
pitite într-un buzunar vătuit
mie mi-era cald și ți-am sărutat pe furiș
umărul stâng ți-am mângâiat cu genele buzele
tu ai tresărit și te-am lăsat să-mi numeri
toate bătăile inimii până când ne-au prins între ele
lerui-ler-ul începutului lerui-ler-ul sfârșitului
zidindu-ne în aceeași poveste
ce arde vie sub cer
de când lumea