agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-08-02 | |
Mereu la tine-mi fuge gândul
Când rătăcesc prin codru-n seri târzii Și-n frunze când adoarme vântul Mă-ntreb mereu, vei vrea sa vi? O, daca ai vrea sa vi sa vezi Cum doarme codrul intr-o seară Să simți și tu misterul nopții Mireasma florilor de vară Când stelele răsar pe cer Și vântul liniștit se culcă, Când totu-i farmec și mister Și când cristeiul cânta-n luncă, Privighetoarea dulce taina A tufișului de lângă vale, Când toate cântecele încă Sunt farmec și mărgăritare Când roua de pe firul ierbi Și flori și frunze au în ele, Pe lângă chipul nostru jurul Amestecat cu mii de stele Și luna v-a veni încet Peste pădurii ce dorm pe dealuri Din umbre aburi și lumina Va plămădi fantastice portaluri Și în aceste clipe de feerie V-a trece peste noi un dulce val Ce mângâie auz și suflet Duios ca mângâierea, un cântec de caval. Ne va acoperi tăcerea toata Tot dorul lumii il vom simți în noi Și toata frumusețea din jur va fi o șoapta, O binecuvântare sub înverzite foi Vom fi înconjurați de brazi și flori Și-n taina lor de veghe Voi săruta de mii de ori Doi ochi fără pereche Ne vom îmbrățișa cu drag Cuprinși nebuni de patimi Și sa-ti sărut ochi frumoși Și fericiți în lacrimi Să simt parfum de primăvară In parul tău în care luna, Își joaca razele de aur Pe când noi ne-om iubi întruna Un farmec sfânt n-e lumineze jurul Sub catedrale de pădurii și stele Când mii de diamante de rouă vor avea Un infinit de lumânări în ele Din flori eu ti-as așterne pat Și cetina de brad târzie Iar bolta cerului înalt Cu stelele ti-as da-o ție Ti-as împleti cununi de flori Culese din poieni tăcute Ce-mbată cu parfumul lor In ticul clipelor trecute Dormind vei auzi în vis Un molcom șopot de izvoare Pe când în pasul lor ușor Un cioporaș de căprioare Cu ochi umezi te-or privi Atât de gingașa, ușoara, Crezând ca ești din alte lumi Un gingaș pui de căprioara. O, daca ai ști ce pace adânca, Se lasă-n urma inserări Când simfonii se-nalta încă Sub firmamentul înstelat al zări Poate-ai veni sa gust din basmul Născut din dorul unei zile Tu da-mi în frumusețea lui O clipa doar de fericire Și preschimbând în basme clipa, Sub frumusețea unei nopți, Ne va acoperi aripa Vrăjita a înstelatei bolti -1967-
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate