agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2291 .



Rădăcină albă
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Zarnicu ]

2007-03-11  |     | 



ÎNȚELESURI MINORE

În această umedă pace,
sufletul, încordat, așteaptă
magma cuvintelor,
dar cerneala vânează încă
înțelesuri minore.

în inima doldora de dorințe
viscolește disperarea,
iar tăcerea din jur
mi-azvârle în ochi cu cenușă.


ROB ȘI STÃPÂN

Renegat de singurătate,
rotunjit de așteptare,
cu care dintre goluri
mă-ngemănez?

De unde această
preumblare clătinată a sângelui
către margini intangibile?

Dintre mine
și sufletul meu,
cine, oare, e rob
și cine e stăpân?


ÎMPREUNARE

Chipul violează
puritatea oglinzii.

În sufletele cotropite de fiorduri
se aud țipete-albastre
implorând răsăritul.

Doar durerile rătăcite
mai îndrăznesc
să se împreune.


PICÃTURA DE SÂNGE

Invadat de curcubee,
mă-nveșmântez
cu neliniști rotunde.

Încerc,
repetat de oglinzi,
o reîntregire
în viteza întrebărilor.

Din inima punctului,
o picătură de sânge
crește lent către mine
căutându-mi marginile.


NODURI DE UITARE

Apusul tremură-n culori violacee.
Nu mai are nici un gust
lumina mușcată de retină.

Secunda e tristă
ca o logodnă ruptă,
iar umbrele plâng.

La flacăra verzuie a durerii,
noduri de uitare
îmi cer să le dezleg.


RÃDÃCINÃ ALBÃ

Rădăcină albă
rătăcind prin pământuri iluzorii,
căutând locul imaculat
pentru odihnă și rod.

O, suflul dezlănțuit
al punctelor cardinale
înciudate și reci!

Rădăcină albă
împiedicată să-și întindă brațele
spre dimineți mai curate…

Cineva aduce văzduhul
atât de aproape
încât ramurile se îndoaie
într-un șir nesfârșit de reverențe.



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!