Sunt douã aripi
Ce coboarã lin cãtre fereastra ta,
Sunt vântul ce adie-n zare
Rãsuflând uºor, în a ta cale.

Eu sunt nimeni, nicãieri
Eu sunt tu, eu sunt si eu
Un singur chip
Un suflet rebel
Ce cautã în tine
Acel profund mister

ªi sunt floare-n pustietate
Nu doresc sã ofilesc
Te aºtept pe tine
Cu o lacrimã sã înfloresc

Of, iubire...
Tu ce faci din noi
Sã visãm la nemurire
Sau sã murim în noi?

Tu m-ai transformat din piatrã
Într-un om fãrã judecatã
Tu mi-ai oferit din veºnicie
Ziua de mâine.

06,11,2000