agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-31 | |
poem cu numai
mi-a lăsat numai papucii albi de clinică purtați printre toți copiii pe care i-a reanimat mai puțin pe al său. cu părul vâlvoi și semne însprâncenate se tem numai scrisorile nedeschise și oamenii ascunși în cuvinte de arătarea ce sunt. șed de-mi cad hainele în cap, mă scrijelesc condeie peste obraz colile mă pocnesc în creștet cu litere trufașe numai pompoase. numai icoanele cu ei nu cad. să fie de drum aici sau acolo, să fie numai de mers de dus sau de venit, să fie papucii albi când ai să-i lași să te umble de purtare să-ți fie. doi trepăduși se învârt pe lângă spațiul din care nici nu vreau să mă ridic mi-am reconsolidat rădăcinile în prag nici vecinii cioplitori nu-mi mai pot răni prezența lovind în trunchi numai cu topori. se spune că într-o casă vraiște e și suflarea zăludă și căutătura însă eu îmi cresc gândurile de lemn prin acoperișul blocului construit de bunicul paul către nefinit. așa stau pe prag și mă legăn așa iau păpucii la tălpuit.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate