Și nu adaug
nici o simfonie
de liniște
bolnavă-s
în culori
și din amorul
ce mi te tot scrie
în pragul tău
nu mai ajung
scrisori...

E înaltă
nepăsarea
n-o pot trece
cu umbra mea
de taină stau
și ascult
o lacrimă
ce se usucă
rece
din ochiul gol
de orisice amurg...