m-ai facut sa te vad prin intuneric,cand totul dispare si...doar tu ramai..acolo..in mijlocul tuturor,luminos,mai luminos decat ieri,mai iubit ca niciodata...de mine,suflet ratacit in lumea ta dezbinata;
incerc sa te culeg din primaveri,din veri,sa te feresc cu bratele mele de ploile reci ale toamnei,de suflul inghetat al iernii,...tu!tu..dulce naluca,scurta amintire,sfasietoare iubire...

m-ai facut sa-ti pipai mainile prin umbre,sa te caut pretutindeni,sa nu te gasesc nicaieri...sa calc flori si apoi sa le reinvii cu lacrimi..
m-ai facut sa-ti simt rasuflarea prin adieri,sa-mi lipesc capul de pamant si sa cred ca-ti aud pasii..venind spre mine...
m-ai facut glasul sa ti-l aud in soaptele indragostitilor,sa traiesc povestile altora si sa nu-mi scriu niciodata povestea..

m-ai facut sa ma frang ca ultima raza de lumina peste o lume perfecta...sa cad in neant si sa nu mai sper ca cineva imi va prinde mana vreodata...

ce-ti pasa? tu traiesti,tu nu suspini,tu iubesti..si taci;... de ai spune ceva..de ai rupe tacerea...de nu mi-ai spune cine e ea...de mi-ai prinde mana...de m-ai iubi...de nu te-as iubi...