tac încet la stele
pe chipul tau se desenează luna
copilul meu se naște din răbufinirile ei....
pe fața ta cresc urmele mirosurilor de
flori arse de primavara......
iar cad in abisurile-mi fără sfirșit.
luna beata de culoarea vinului galben
si copilul nenăscut incă îmi aruncă
priviri obraznice cu aceleasi culori de moarte si cenușă.
un dangam surd ce-mi anunta ultima zbatere de luna si ultima nenastere..



s.n.